V-ați întrebat de ce aplaudăm? De unde a apărut acest gest, aparent vechi de când lumea? De ce ne exprimăm aprecierea prin plesnirea palmelor și nu a genunchilor sau a tălpilor?

Aplauzele reprezintă o expresie a bucuriei sau a aprecierii. Baltasar Gracian a afirmat că “Invidioșii nu mor o singură dată, ci repetat, cu fiecare apláudă recepționată de cel invidiat.” Într-adevăr, nu există cuvântul apláudă, întrucât substantivul feminin aplauze nu are formă la singular. Dar, de dragul mesajului, haideți să o numim a fi licență poetică!

Cercetând trecutul, se pare că această împreunare zgomotoasă a palmelor are rădăcini foarte vechi, nu doar la oameni. Până și maimuțele, cimpanzeii sau alte primate folosesc aceste gesturi ori de câte ori vor să atragă atenția. Aplauzele, însă, bătaia din palme în semn de apreciere, sunt un gest specific oamenilor. Un copil, spre exemplu, învață să aplaude în semn de apreciere și bucurie, chiar după primele 5 luni de viață, cu toate că încă nu știe să vorbească.

Istoria aplauzelor este destul controversată. Unii istorici susțin că au fost introduse oficial de greci, mai precis de reformatorul Cleisthenes, în secolul VI î.Hr., care a transformat aplaudatul în datorie civică. Oamenii trebuia să-l gratuleze la cuvântări prin plesnirea frenetică a palmelor ori își asumau riscul tăierii gâtului. Alți istorici afirmă că împăratul roman Nero este cel care a făcut populare aplauzele, după o vizită în Alexandria, unde a rămas impresionat de zgomotele cu care egiptenii își venerau liderii. Întors în Roma, Nero a dat ordin să fie recrutați 5000 de tineri pe care i-a trimis la instruire de aplaudaci înapoi în Alexandria. În acest fel, atunci când avea să mai cânte în fața poporului, Nero avea să își primească aplauzele de la niște profesioniști. Astfel a apărut meseria de aplaudac, păstrată cu sfințenie până în ziua de astăzi.

Dacă a fost oficializată de egipteni, greci sau romani, contează mai puțin în acest moment. Cert e că, în majoritatea culturilor, benevol sau contra cost, oamenii își exprimă aprecierea prin aplauze. Dar nu peste tot. În Asia, spre exemplu, aplauzele se folosesc pentru a alunga spiritele rele. De asemenea, în moschei se aplaudă pentru a semnaliza o greșeală în cuvântarea imamului, liderul moscheii, probabil pentru reîntărirea moralului acestuia.

Dacă trecutul aplauzelor este plin de adunări sociale și reprezentații artistice live, prezentul și viitorul aduc o altă față a acestora. Nu mai departe de acum 150 de ani, dacă doreai muzică, spre exemplu, trebuia fie să te duci la un concert, fie să știi să cânți. La fel cu o piesă de teatru sau operă. Te asociai unei mulțimi de oameni, priveai, primeai mesajul și te bucurai de el, iar la sfârșitul reprezentației, ofereai aplauzele tale în semn de apreciere.

Astăzi, grație telefoanelor, laptopurilor sau televizoarelor, avem posibilitatea să fim o audiență de… 1. Din ce în ce mai mult divertisment este disponibil online, iar filmele, jocurile sau muzica sunt din ce în ce mai consumate precum cărțile în solitudine. O audiență a noastră, cu noi înșine, în confortul izolat al canapelei. Să fie oare în pericol aplauzele, această exprimare comună a mulțimilor? Nici pe departe! Digitalizarea reacțiilor umane dată prin crearea de pictograme în semn de apreciere, distribuire a informațiilor pe rețelele de socializare cunoscute Foto_2.1_Like_Share Foto_2.2_Retweet sunt rezultatul natural al abundenței atâtor acțiuni demne de aplauze la un click distanță. Sunt aplauzele moderne, într-o lume cu o audiență disponibilă în fiecare secundă.

Unii ar putea interpreta aceste noi gesturi ca fiind superficiale, singuratice sau înlocuitoare fade pentru experiențele sociale reale. Alții ar putea susține că astăzi nu mai e nevoie să ai rolul principal pentru a primi aplauze și, mulțumită tehnologiei, oamenii de rând, pot deveni, instantaneu, vedete.

Iată cum, la distanță de doar un click, un fost aplaudac poate deveni, brusc, aplaudat!

 

Contact

Pentru orice fel de informații sau stabilirea unei întâlniri vă rugăm să ne contactați.

Start typing and press Enter to search